2010-08-19

Pinguinul Pufin

Pinguinul Pufin (Fratercula arctica)

puffin Este una dintre cele mai iubite si usor de recunoscut pasari din lume. Fratercula arctica sau Pufinul comun, asa cum mai este cunoscut, este singura specie de pasari de mare nordice care traieste in Oceanul Atlantic. Are o infatisare comica: un cioc colorat asemanator celui de papagal, marginiile din jurul ochilor colorate in rosu si negru, doua pete mari, palide, pe obraji si picioarele de un portocaliu stalucitor. Tinerele exemplare nu au ciocul mare si colorat, iar adultii isi pierd si ei culoarea stralucitoare a ciocului pe timpul iernii. Aspectul deosebit al pufinului i-a atras denumirile de: “clovnul oceanului” sau “papagalul de mare”.

Aceste pasari au aripile scurte si indesate si coada scurta, partile inferioare ale corpului sunt acoperite de pene gri sau albe, iar cele superioare sunt negre.

Pe tot parcursul anului, dieta lor consta din diverse specii de peste. Consuma mai cu seama anghila de nisip, dar se hranesc si cu calmari sau crustacee. In vederea capturarii prazii pufinii isi scufunda capul sub apa si inoata folosindu-se de aripi. Atunci cand isi hranesc puii, acestia isi incarca ciocurile cu peste, pe care il cara pana la adaposturi. Spre deosebire de alti pinguini nordici, care ajung pana la 1.6 m., pufinii zboara relativ la inaltime, la aproximativ 10 m fata de nivelul apei.

In marea majoritate a anului pufinii traiesc pe mare, intorcandu-se pe uscat in scopul de a se reproduce. Chiar inainte de sezonului de imperechere, incepe naparlirea anuala; pasarile sunt inapte pentru zbor in timpul naparlirii, dar sunt inca in masura sa inoate sub apa si pot reveni la coloniile de imperechere intre lunile februarie si inceputul lunii aprilie. Odata cu aceasta intorcere, apar si caracteristicile comice ale aspectului si comportamentului lor: bataile din cioc, mersul ritualic in jurul intrarii in adapost, accentuarea culorii ciocului etc. In timpul imperecherii pufinii scot niste sunete stridente, asemanatoare unor “arrrr-uh”-uri. Acesti pinguini cuibaresc in colonii alcatuite din zeci de mii de pasari si se intorc la aceleasi faleze an de an. Pe insula St. Hilda, din Hebridele Scotiene, de exemplu, sosesc pana la un million de pasari, in decurs de trei zile.

In privinta adapostului, pufinii fie isi construiesc anual unul nou, fie il folosesc pe cel vechi. Date fiind conditiile incomode pentru construirea unui cuib - nu exista tufe sau copaci, aceste pasari isi construiesc adaposturile sub pamant. Intr-o locatie izolata, cat mai ocrotita de pradatorii terestri, precum vulpile sau hermelinele, pinguinii pufin excaveaza un fel de buncar, rezistent la apa, folosindu-se de labele sale palmate. Tunelul poate ajunge la 1 m lungime, este prevazut cu mai multe iesiri si, de regula, cuibul din capatul lui este captusit cu iarba si pene.

Un singur ou este depus in luna mai, in cuibul aflat la capatul buncarului. Dupa o perioada de incubatie de aproximativ 43 de zile, puii eclozeaza si raman in interiorul adapostului timp de sase luni si ceva, dupa care devin complet independenti, pornind singuri pe mare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu